Cred ca toata lumea a auzit despre recentele sinucideri din Marea Britanie. De asemenea cred ca stiti ca o sinucidere are multe cauze si, in general, cele mai aparente dintre ele nu sunt neaparat si cele adevarate.
Nu o sa ma avant spre o analiza complexa doar voi incerca sa inteleg acest fenomen social. In mod firesc, imi pun urmatoarea intrebare: ce ii determina pe oameni sa considere ca viata nu mai merita traita?
Sa fie speranta intr-o alta forma de existenta si convingerea ca trebuie sa meriti o viata mai buna? Poate ca intr-o zi oarecare un prieten te-a jignit, iar tu, de suparare ai hotarat sa iti tragi un glont in cap?
De vreo 30 de minute incerc sa imi storc creierii, dar pana la urma tot nu inteleg de ce ar vrea cineva sa divorteze de viata. Si cat de tare am inceput acest articol!
Mi-am propus sa atac cele mai delicate subiecte, dar astazi simt ca am ajuns la capatul puterilor.
Cu siguranta
11 comentarii:
Raspunsul ar putea fi: disperarea.
Sau poate cantitatea mare de absurd prezenta in multe dintre actiunile noastre.
Buna!
Mi-a placut articolul ! chiar este o intrebare buna oare de ce vrea cineva sa puna capat zilelor ?
Intotdeauna mi-a palcut acest subiect ! Din pacate disperarea oamenilor, pierderea sperantai , slabiciunile pot cauza acest lucru! probabil si tu ai simtit ca in unele momente pentru fractiuni de secunde devii ori foarte nervos ori foarte trist! probabil acesti oameni simt ca nu au de ce sa traiasca si fara a gandii bine se sinucid ......! Asta este parerea mea ...
Insa cine stie !
cred ca orice om sanatos s-a gandit la sinucidere. si pe mine ma intereseaza acest subiect, si am de gand sa fac "cercetarii serioase" :D
@ mace: Ai doar grija sa nu pui teoria in practica!
nici o grija, as ajunge subiect de stiri iar acest lucru nu imi place
Sper sa mai citesc cateva articole pe blogul tau despre aceasta tema ! sa ma informez si eu :)
vor mai veni articole, doar ca momentan sunt putin neglijent si surescitat: m-am apucat de mai multe proiecte iar timpul imi joaca feste.
Crted ca sunt plictisiti de viata...Le-au vazut pe toata, sau trebuie sa mearga la un doctor...
sunt curioasa de cateva din impresiile tale , dupa cercetarile serioase, si pe mine ma intereseaza....si da, om sanatos care s-a gandit la sinucidere, a facut-o cu repulsie, gandindu-se la o imposibilitate...sinucigasii isi pun problema mortii ca fiind unica alegere, care dintre oamenii normali s-ar sinucide pentru a-si duce la bun sfarsit cautarile, sa afle de asa zisa "divinitate" ( mai bine ar explora spatiul cosmic); dupa ce si-ar da seama de nimicul Total si Absolut, ar renunta la idee, deci ramane sa privim in interiorul lor,asa sinuciderea e o slabiciune..o revolta nu? dar cum se poate vorbi de sinucidere intr-o societate ipohondrica si hiper ultra "normala"??cum sa ne gandim la moarte ( mai ales voluntara ) daca nu am constientizat Viata?
Sa zicem ca suferi atat de mult incat e prea dureros sa traiesti. Daca nu ai nici o urma de indoiala, ia-ti viata, e dreptul tau. Dar daca simti (chiar si infinitezimal) ca viata te cheama, renunta la planul tau, alunga gandurile sinucigase. Sigur, asta e o metoda buna pentru persoanele echilibrate. Iar cineva ar putea spune ca simturile te pot insela. Filozofic vorbind, nu exista un motiv bun pentru a trai, la fel cum nu exista nici un motiv bun pentru a muri. Suntem pe 0, ceea ce e un lucru bun.
Da, fii mai intai constient si mai apoi gandeste-te la sinucidere. Sau poate gandul la sinucidere te face mai constient?
In definitiv, ai putea sa te sinucizi si la 60 de ani, de ce sa o faci la 20 de ani? Pe de alta parte, de ce nu la 20 de ani?
Ying - Yang
Speculatii, nu sunt chiar stapan pe subiect, nu am mai facut acele cercetari serioase.
Trimiteți un comentariu