duminică, 4 mai 2008
Poveste pentru mine
Dezradacinat, adica luat pe sus de temute uragane tropicale si aruncat haotic in lume. Ciudat, dar nu era deloc rau, doar o usoara senzatie de evacuare din burta mamei. Cu aceste ganduri si cu ajutorul unor forte cosmice, am aterizat in The World-Dubai, mai exact pe bucata de pamant unde trebuia amplasata tara mea. In jur, nisipul de abia se inalta deasupra apei si desi era insuportabil de cald, nu aveam chef sa fac o baie asa ca m-am uitat mai atent la forma insulei. De fapt, nu semana deloc cu Romania iar asta ma deranja destul de tare. Apoi am observat ca sunt gol, la fel de gol ca si terminatorul Arnold Schwarzenegger in primele momente cand a intrat din viitor in trecut. Dar, spre deosebire de el, nu credeam ca am fost teleportat, ci mai degraba imi imaginam ca facusem o calatorie pe o bila de otel, asemanatoare cu cea a baronului Munchhausen. Nu a trecut prea mult timp pana sa ma simt putin ridicol iar o intreabare simpla nu imi dadea deloc pace: de ce am am ajuns in situatia asta? Din motive estetice (era chiar prea de tot ca soarele sa imi fiarba incet carnea, sa mor ca milioanele de hectare neirigate din lume), a trebuit sa ies din starea meditativa si sa ma gandesc la supravietuire. Un salt rapid in apa, 30 de minute de inotat si am ajuns intr-un loc cu verdeata. Am luat in stapanire insula construita probabil cu scop demonstrativ (adica sa le arate celor bogati cum pot cheltui multe milioane de $ pe o casa de 500mp, cativa palmieri, iarba si nisip), m-am intins pe un sezlong aflat sub o umbrela si am asteptat linistit sa ma viziteze cineva.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Scrii super belea,si mai vreau sa vad ca totusi nu suntem singuri in univers.
super belea, hmm, prin timisoara nu se vorbeste asa :D. iti multumesc pentru sustinere.
Trimiteți un comentariu