Subscribe
Se afișează postările cu eticheta art. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta art. Afișați toate postările

marți, 6 mai 2008

Zilele filmului cubanez

Muzica, dansul sau renumi­tele ţigări sunt doar câ­teva dintre ste­reo­tipurile prin care privim astăzi Cuba, o ţară pe cât de proscrisă, mai ales din cauza Răz­boiului Rece, pe atât de plină de şarm. Ambasada Cubei şi Institutul Cervantes au avut inspirata idee de a aduce în Timisoara mai multe filme realizate în Cuba, pentru a împărtăşi publiculului o parte mai mare din această cultură. Acest proiect s-a concretizat în “Zilele Filmului Cubanez”, organizat de Universitatea de Vest din Timişoara în colaborare cu Institutul Cervantes din Bucureşti şi cu Ambasada Cubei. Proiecţiile vor avea loc la sala Mansardă a Facultăţii de Arte şi Design din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, str. Oituz nr. 4, începînd cu ora 18.00, după următorul porgram:

- 5 mai 2008, Minciuni adorabile, 1991, regia Gerardo Chijojano

- 6 mai 2008, Lista de aşteptare, 2000, regia Carlos Tabio

Filmele sunt subtitrate în limba româna. Intrarea este libera.
Persoana de contact: lector univ. dr. Ilinca Taranu Ilan, tel.0720/090991.

-
8 mai 2008, Cartierul Cuba (Barrio Cuba), 2005, regia Humberto Solas


Magalis, Ignacio, Vivian, Miguelito şi Santo sunt câteva dintre personajele care populează cartierul Cuba, fiinţe care îşi caută mica porţie de fericire în Havana, care se revoltă împotriva unui destin incert. Realitatea îi loveşte, dar ei nu-şi pierd niciodată speranţa într-un viitor mai bun, de a-şi recupera iubirea, de a se autodepăşi? Este povestea unor luptători ale căror destine se intersectează într-un mozaic de emoţii şi sentimente, uneori contradictorii, mereu oneste. Filmul este, de asemenea, povestea unei ţări într-un anume moment. Revoluţia e acum departe. Se pune problema supravieţuirii şi, deşi e greu s-o faci cu demnitate, ei încearcă.






-9 mai 2008, Epoca nebună(La edad de la peseta), 2006, regia Pavel G

În Havana anului 1958 o familie compusa din Alicia si fiul ei, Samuel, de zece ani, revine, dupa ultimele deceptii amoroase ale tinerei si nesigurei mame în Violetei, bunica materna a baiatului. Aici se confrunta cu respingerea doamnei cu multe manii si putin dispusa sa împarta spatiul ei privat cu cineva.Bunica, interpretata de consacrata actrita spaniola Mercedes Sampietro si Samuel, de copilul Iván Carreira, ne introduc în lumea plina de contradictii a doua generatii distante, confruntate în abruptul si nelinistitorul univers al adolescentei






vineri, 21 martie 2008

New world



















Jeff Jordan:"Those old-time surrealists, the Greeks, are still the most interesting to me, and I have a lot of questions to ask: Would a 100-foot tall radioactive chicken be able to kick Cyclops’ ass? If these creatures really existed in our time, how would they survive? What would their lives be like, and what would our treatment of them tell us about ourselves?"

duminică, 9 martie 2008

Fotografia zilei












Dumnezeu s-a hotarat sa faca putina curatenie oferindu-i naturii puteri nelimitate.
Doamna apasa pe butonul escape aruncandu-va in haul fara de sfarsit.
Mainele noastre sunt legate, iar politica firmei va cere sa parasiti demn aceasta lume.
Si totusi, despre ce firma vorbim aici, cine suntem noi?
Inca de la creearea pamantului (aproximativ 6000 de ani in urma), cu mandrie ne putem numi administratorii acestui parc zoologic suprapopulat.
Suntem organizati intr-o societate de capitaluri, in care asociaţii răspund pentru pierderile societăţii, doar în limita acţiunilor deţinute. Altfel spus, biserica noastra (suntem mai mult decat o societate pe actiuni) nu poate pierde mai mult decât a investit.

duminică, 24 februarie 2008

Lumea











Winston Smith lipeste personaje din epoci diferite in combinatii bizare: in stanga imaginii il putem vedea pe Iisus discutand cu Ronald Reagan iar in dreapta, 2 zei pagani privesc cu nesat 2 nimfe. In fundal Casa Alba si un palat musulman sunt asezate in mod nepermis una langa cealalta, Pegas vrea sa manance obiectul geometric greu de identificat, mana lui Dumnezeu nu este luata in seama de catre actorii acestui tablou. Galbenul de poveste impreuna cu albastrul pur al marii si cerului imi trimit gandurile catre vremuri imemoriale.

luni, 18 februarie 2008

Unire sfanta, casta si hidoasa

















Istfvan Sandorfi prefera sa picteze noaptea dar in fiecare zi se culca mai tarziu decat in ziua precedenta, astfel traind intr-un vesnic decalaj de timp ce ii reastrange foarte mult viata sa sociala.
"Amours nubiles" este numele tabloului, dar "unire sfanta, casta si hidoasa" pare a fi mai potrivit.

vineri, 8 februarie 2008

A performance merging dance and biology


If this movie isn't starting, click here

Pilobolus began as an experiment among three guys and one puzzled professor in a Dartmouth dance class back in 1970. It was survival of the giddiest, as the three non-dancers goofed around with the material they'd been given -- themselves -- and got entangled in science-inspired poses (think: "soft-belly protoplasmic thing") and movements. From these humble, biological beginnings has emerged an innovative, unlikely and almost-uncategorizable dance company that combines athleticism, grace and humor with a profound sense of unity.

Their smooth, organic choreography -- featuring unusual partnering and lifts -- often blurs the lines between individual performers, creating a sense of dance-troupe-as-organism. Still evolving after 35 years, Pilobolus has built up a repertoire of more than 85 works and received numerous awards, including the Samuel H. Scripps American Dance Festival Award for lifetime achievement in choreography. Their hilarious appearance at the 2007 Oscars -- where they built witty silhouettes to punctuate the ceremony -- brought the troupe further into the public eye.

"Your beliefs in the nature of strength, endurance and gravity will not hold. In fact, they will be defied. And every time you think, 'Whoa, how the hell did they do that?' they will take it further."
Dance Insider

duminică, 3 februarie 2008

Basescu in groapa














« Romani, am nevoie de o mana de ajutor, nu ma lasati sa putrezesc impreuna cu toate lipitoriile astea. Dupa cum vedeti, colegii mei de groapa aplezeaza la tot felul de viclesuguri pentru a-si salva pielea. Eu a trebuit sa ma catar pe un maldar de politicieni si tot n-am reusit sa ies la suprafata. Vreti sa traiti bine? Atunci scoateti-ma odata de aici ! »

vineri, 1 februarie 2008

Hunters














Se pare ca si in Africa exista clienti nemultumiti de serviciile unui hipermarket, toate carucioarele trebuie sa fie de aceeasi dimensiune!

duminică, 27 ianuarie 2008

The listening dead

Short movie&description from atomfilms.com

Director: Phil Mucci | United States

A hauntingly beautiful homage to the silent film era, this 13-minute tale reveals the hidden horrors between an obsessive composer, his forgotten wife and a ghost.


duminică, 30 decembrie 2007

Desenul saptamanii









In acest desen(click to enlarge) sunt 13 discipoli iar unul dintre ei este femeie. Desigur, acest aspect a fost dezbatut la nesfarsit de catre cei care s-au inarmat cu multa rabdare pentru a putea lupta impotriva minciunilor si a mistificarii impuse de orice religie a lumii. Totusi, se pare ca, religiile crestine intrec orice masura (aici, cuvantul masura este folosit cu sensul dat de vechii greci acestui cuvant). Iar cand unii oameni ( a se citi clica preoteasca si acolitii lor) "sar calul", alti oameni (si eu ma numar printre ei) incep sa faca bascalie. Cred ca Iisus ar putea fi reprezentat artistic (pictura,desen,sculptura,etc) in mai multe moduri decat Mos Craciun. Asa cum christian-rockul este foarte popular (desi trupele care abordeaza acest gen sunt mai hardcore decat SOAD, de exemplu), la fel de apreciata ar putea fi si noua arta religioasa. Din moment ce Ratzinger (papa de la Roma) poarta ochelari Gucci si tricouri... nu vad de ce restul lumii nu ar putea fi liberi sa se exprime asa cum cred de cuviinta. Eu nu sunt nici macar ateu, doar imi manifest dezinteresul fata de anumite caracteristici ale unei religii. Apreciez arta si consider ca este mult mai bine sa gresesti (aici, cuvantul greseala nu are nici o conotatie religioasa) pentru ca mai apoi sa iti corectezi greseala decat sa fii redus la tacere chiar si atunci cand nu ai facut nici o greseala. Iisusi melancolici (ca cel din desen), Iisusi metalisti care consuma Jesus Cola amestecat cu vodka Stalinskaya (nu-i asa ca sunt original?), posibilitatile sunt nelimitate!

Hmm, cam multe paranteze... E tarziu, nu o sa mai modific articolul...