Subscribe

Powered By

Free XML Skins for Blogger

Powered by Blogger

marți, 26 februarie 2008

Despre religie

Discutie purtata cu o persoana credincioasa

A:
nu doar inima curata castiga mantuirea, ci aceea care primeste tot, se lupta cu ispita si biruieste
mace alex: mai exact, ce inseamna ispita?
A: acel lucru care te induce in pacat. De ex: sti ca nu e bine sa te certi cu cineva, dracul isca scandal, dar tu in loc sa ii tii ison te calmezi si iti vezi de ale tale. La vreme de manie, rugaciunea da roade mereu
mace alex: o sa fiu direct si o sa te intreb urmatorul lucru: Ce parere ai despre sex?
A: tot de Dumnezeu cu un scop: mergeti, cresteti, inmultiti-va si mosteniti pamantul- asa spune la Facere. Dar in ziua de azi e perceput cu totul altfel, fiecare isi asuma raspunderea pentru faptele sale.
mace alex: deci sexul poate deveni pacat? si in ce condtiti?
A: devine pacat in afara casniciei, in timpul mariajului cand iti inseli partenerul, cand il practici in post sau impotriva legilor firii.
mace alex: tu respecti aceste reguli?
A: incerc, dar nu astept sa ajung pe culmile desavarsirii, precum un ascet. Incerc sa par un om normal.
mace alex: deci respecti, atat cat se poate, principile religiei ortodoxe
A: da, cat de mult pot, doar asa sa incerc sa devin un bun crestin
A: pentru ca multi sunt numiti crestini dar nu au nimic in comun cu credinta. Si nu vreau sa judec pe nimeni
mace alex: stii, unii se ghideaza dupa principiul totul sau nimic
A: utilitatea virtutii este atat de vadita incat cei rai o practica din interes
mace alex: Dumnezeu ti se reveleaza prin toate actiunile pe care le intreprinde, chiar si prin cele aparent rele. tu nu trebuie sa fii selectiv si trebuie sa accepti si esecul. Dumnezeu este continut in lucruri, nu are intentionalitate. El este nonexistenta. De altfel, nici nu ar putea “exista” fiindca nu poate fi supus unor legi fizice (sau de oricare alta natura).
A: da, dar nu multi stiu asta, oamenii ii asculta pe cei care tipa mai tare, nu pe cei care vorbesc cu folos
mace alex: si nici diavolul nu ar putea sa existe deoarece Dumnezeu este suprema putere si nimic nu il poate egala
A: eu cred ca exista, biblia atesta existenta lui, dar nu ca pe o entitate apropiata de cea a lui Dumnezeu, ci ca pe ceva mult mai inferior
A: Chiar si oameni ne pot face rau psihic, dar de suflet nu se pot atinge
mace alex: Bun, presupunem ca diavolul ar exista si ca el este de o natura inferioara. Daca exista inseamna ca el ocupa un spatiu finit. Imi permit sa formulez cateva intrebari:
1) cum reuseste el sa ne influenteze avand in vedere ca este supus unor constrangeri?
2) De ce i-ar permite Dumnezeu sa existe? Presupunem ca Dumnezeu ii permite diavolului sa existe si este constient de utilitatea acestuia. Diavolul isi face jocul, incearca sa ne fure sufletul. Totusi, Dumnezeu fiind perfect el nu are nevoie de intermediari, de agenti cu care sa isi atinga scopurile sau sa isi exercite influenta. Deci putem trage concluzia ca diavolul nu exista
A: Daca nu exista, atunci adam nu cadea in pacat, traia singur in eden, iar noi nu existam. Asa diavolul exista de cand a facut dumnezeu lumea nevazuta iar arhanghelul lucifer a zis: “ce ar fi daca as pune tronul meu meu deasupra?” Si asa a aparut prima cadere in pacat inainte ca omul sa existe. Apoi ispita din eden cand oamenii au fost trimisi pe pamant
A: Si astfel lui dumnezeu i sa facut mila de om si i-a dat o sansa de a se mantui prin intermediul suferintei. Asa ca l-a lasat pe diavol sa il ispiteasca pe om pentru ca acesta din urma sa isi aduca aminte de pacate si de caderea lui de la fata domnului si sa isi castige locul ce candva nu ii era amenintat de nimic. Cam asta cred eu.
mace alex: Uite, Dumnezeu fiind perfect, el are puteri infinite, inclusiv aceea care ii permite sa vada viitorul. Creand pomul ispitei, Dumnezeu i-a intins o capcana lui Adam si stia dinainte ce va face acesta. Te intreb, ce valoare mai are atunci pacatul sau?
A: Cred ca fost primul pas spre existenta noastra (si creearea evei de asemenea)
mace alex: deci a fost un pacat necesar?
mace alex: daca el nu pacatuia, noi nu existam?
A: cred ca da, daca nu cadea in ispita. Dar asta e slabiciunea omului, dupa ce a cazut in pacat : a aruncat vina asupra femeii "femeia ce mi-ai dat-o doamne, ea ma facut sa mananc" (Facerea).
A: Daca ai citi acest capitol din vechiul testament, poate ai intelege mai bine, eu nu sunt in masura sa te fac sa crezi in ceva ce nu vrei. Si nici nu vreau sa fac sminteala, domnul sa ma fereasca de asa ceva! Fiecare interpreteaza scriptura dupa mintea lui, si e pacat mare.
mace alex: Repet, ce valoare mai are mantuirea din moment ce dumnezeu intervine in viata ta, ajutandu-te in momentele grele? Nu ai putea spune, “uite el m-a indreptat spre aceasta cale, a fost vointa lui, eu fiind la mila acestuia”. Stii, orice mica interventie iti poate schimba total viata.
A: Poate, dar daca nu ar fi el oare ce s-ar fi ales de noi pana acum? El intervine numai in momentul in care sufletul nostru e in mare primejdie, cred ca ne iubeste prea mult
A: "atat de mult a iubit dumnezeu lumea incat pe unicul sau fiu a dat ", nu ti se pare suficient? Mie da. Tu ti-ai jertfi copilul pentru a salva lumea?
mace alex: In mod categoric nu. Dar Dumnezeu nu ofera pilde de credinta, el nu ne face nici o concesie. Iar daca Iisus ar fi stiut ca este fiul lui dumnezeu, nu ar fi putut spune: “ce conteaza cateva suferinte din moment ce in curand voi merge la tatal meu?” Iisus a fost condamnat sa nu stie daca este sau nu fiul lui Dumnezeu. El a fost un simplu om, iar acest lucru mie mi se pare infinit de maret. Si din moment ce Iisus nu a stiut ca este fiul lui dumnezeu, cum putem afirma noi acest lucru?
mace alex: Asta inseamna suferinta, sa fii constient ca stii prea putine lucruri, sa te lupti pentru desavarsirea ta fiind inconjurat de taramuri intunecate. Sa nu stii daca exista sau nu viata de apoi, sa intelegi ca s-ar putea ca maine sa nu mai existi, nici in lumea aceasta si nici in ipotetica “imparatie a lui Dumnezeu”. Daca eu as fi Dumnezeu si as vrea sa i-l pedepsesc aspru pe un pacatos, l-as condamna la nonexistenta.
A: de doua luni ma chinui sa termin un capitol din carte cu subiectul “eshatologia si polisemia ortodoxiei”, iar conversatia asta ma ajuta enorm de mult, pana in vara trebuie sa o termin.
mace alex: L-ai citit pe Soren Kierkegaard?
A: Nu, nu am auzit de el. Acum am gasit ceva pe internet despre el. Are numai carti legate de filosofie, si vreo doua legate de crestinism.
mace alex: El spune ca insul nu isi poate pastra realitatea personala decat in raportul cu un dumnezeu personal si nemijlocit.
A: nu exista un dumezeu personal, ci unul colectiv, omniprezent
mace alex: si totusi tu il "simti" in mod personal, nu in mod colectiv. Individul gaseste adevarul vesnic in sine insusi, in interiorul subiectivitatii. A: eu numesc asta glasul constiintei, insuflat prin duh sfant
mace alex: Iar crestinismul nu este o invatatura, pentru ca daca ar fi o invatatura, raportul cu el n-ar mai fi un raport al credintei ci un simplu raport intelectual.
A: comuniunea om-dumnezeu consta in rugaciune, este dialogul viu pe care omul il intreprinde cu el.
mace alex: Deci prin dialog ai descoperit “realitatea” povestita in scripturi (ma refer la pomul cunoasterii si toate cele)?
A: da, si in invataturile sfintilor parinti, de 9 ani invat si parca tot nu stiu nik
mace alex: iar sfintii parinti cum au reusit sa sondeze pana la inceputul timpului, adica pana la momentul cand dumnezeu a creat lumea
A: Dumnezeu a facut cunoscute lucrurile altfel nimeni nu ar fi crezut in el, cred, e doar o opinie.
A has signed out. (2/25/2008 1:40 AM)

2 comentarii:

Alexandra Cota spunea...

You know very well as most people do...that a discussion about something as delicate as religion will never lead to one overtaking the opinion of the other. Bineinteles...e constructiv....si frumos de dragul discutiei, e bine sa schimbi ganduri si opinii...din pacate, cunosc oameni care-si sustin parerile cu un adevarat fanatism...si alea sunt momentele in care eu aleg sa ma retrag din discutie.
Legat de ce ai spus tu....ca Dumnezeu poate fi invinuit pentru una sau alta...cred ca temelia credintei crestine...este libertatea pe care ne-o da El. Credinta crestina nu promoveaza fatalismul si ideea de destin. Omul e lasat...liber...pentru a actiona in timpul vietii sale. Sufletul omului e incercat....prin diferite ispite..."incarnate", daca vrei in diavol... Daca acesta rezista...sau nu....regretul resimtit in urma savarsirii unui pacat sau chiar constientizarea in sine a pacatului...duc la "evaluarea" sufletului...
Viziune personala...n-am citit decat pasaje din Biblie. Din ce am prins eu in zbor...si orele de religie...predicile de duminca...am rezumat asta.

Anonim spunea...

spam:
la cinematografele din iad ruleaza numai filmari din rai